PRIMARIA COMUNEI CRISENI

Judetul Salaj

PREZENTARE LOCALA

    Asezarea
   
Comuna Criseni este situata in partea centrala a judetului la limita nordica a municipiului Zalau. Ocupa o suprafata de 32.77 kmp. ceea ce reprezinta 0.85% din suprafata totala a judetului.
    Se invecineaza cu:
  • La Nord - comuna Dobrin;
  • La Est - comuna Mirsid;
  • La Sud-Sud-Est - teritoriul administrativ al municipiului Zalau;
  • La Vest - comuna Hereclean.
    Relieful
    Predominant este de dealuri joase ce apartin ca general, Depresiunii Salajului. Versantii cu pante mai mici au folosinta agricola, iar cei mai inalti sunt impaduriti sau cu pasuni. Reteaua hidrografica a comunei este dominata de pajisti folosite ca pasuni si fanete naturale. Solurile sunt brune de padure (podzolice, slab erodate) si brune (puternic podzolice).

    Clima
   
Caracteristica este temperata cu temperaturi medii in timpul iernii de -3 grade C (izoterma ianuarie), iar vara de peste 16 grade C (izoterma iulie 18 grade C). Precipitatiile inregistreaza o medie anuala de 700 mm, iar vanturile bat din directia vestica.

    Cai de acces
    Legatura comunei cu exteriorul se realizeaza pe cale rutiera, pe drumul national DN 1H, ruta Zalau - Jibou si pe drumul judetean DJ 108D ruta Zalau-Cehu Silvaniei. Satul Criseni este asezat pe drumul DN 1 H 1 la numai    fata de Jibou si 25 km fata de orasul Cehu Silvaniei. Satul Cristur - Criseni, este situat pe drumul DJ 108D pe directia Criseni - Cehu Silvaniei, iar satul Girceiu pe drumul comunal DC 6 la o distanta de 3 km fata de DN 1H.
    Legaturile pe cale ferata se realizeaza prin gara Zalau - Nord, situata la doar 2 km de satul Criseni.

    Scurt istoric
 
   Localitatea Criseni apare atestat documentar prima data in anul 1387 sub numele de Cziganyvaja. In decursul timpului este pornit de diverse surse sub diferite denumiri, astfel:
  • 1.409 - Cigan, Chygan, Czigan.
  • 1.546 - Chigany.
  • 1.854 - Tigani, Cziganyi.
    Numita si Oaia in ungureste si in germana Vaja, aceasta localitate a fost un targ vestit, dar in urma bataliei de la Guruslau, 3 august 1601, a fost complet distrusa. Ulterior satul a fost reconstruit si in Monografia Salajului din 1908 de D. Stoica si I. P. Lazar se arata ca in acel an existau 90 de case cu 475 locuitori, avand o biserica de lemn, construita in anul 1894 si o scoala confesionala cu invatator calificat. Celelalte localitati ale comunei apar in ani diferiti si denumiri diverse, astfel:
  • Cristur - 1378 - Kereztur;
  • Girceiu - 1405 - Gercsen
    Administratia Locala
    In mijlocul centrului de comuna este situata Primaria Comunei, ridicata in anul 2004, pe amplasamentul fostului CAP Criseni. Aceasta unitate este deservita de un numar de 13 angajati, specializati fiecare in domeniul in care isi desfasoara activitatea. Primarul si viceprimarul comunei sprijiniti de Consiliul Local care este format din 11 membri ai diferitelor partide politice contribuie la dezvoltarea comunei in functie de posibilitatile legale.
    In comuna exista in fiecare sat cate un camin cultural, unde se organizeaza nunti, botezuri, masa pt. inmormantare, discoteci, programe culturale si altele. La centru de comuna functioneaza o biblioteca comunala, iar in satul Cristur-Criseni exista un punct de lucru cu carti in limba maghiara.
    Traditiile si obiceiurile locale sunt legate de sarbatorile de iarna, de cele religioase precum si de momentele importante din viata omului: nastere, casatorie, moarte.
  
    Sanatatea
    Din punct de vedere al asistentei medicale, Comuna dispune de un dispensar uman situat in Satul Criseni si doua puncte sanitare in satele Girceiu si Cristur - Criseni, deservite de 2 medici e familie si trei asistenti medicali.

    Economia
    Ramura economica dominanta a Comunei este reprezentata de unitatile economice cu profil: agricol, societati comerciale de productie, activitate in constructii, comert, transport, servicii, precum si agricultura. Din totalul fondului funciar de 3.277 ha, terenul agricol ocupa 2.735 ha, adica 84%, diferenta de 524 ha constand in terenuri impadurite 233, ape 14 ha, terenuri destinate circulatiei - 77 ha constructiilor 149 ha si terenuri neproductive - 61 ha. In cadrul terenurilor agricole, ponderea cea mai mare o ocupa terenurile arabile cu 1.626 ha, urmate de pasuni 704 ha, fanete 314 ha, vii 67 ha si livezi 15 ha. Principalele